Valori Liberale
Despre ideologia liberală, despre setul de valori și concepte care stă la baza ei s-au scris numeroase lucrări de specialitate și cărți de referință. Am putea spune că istoria liberalismului trebuie legată de însăși istoria gândirii politice a umanității. Datorită complexității acesteia nu am putea acoperi tot ce ține de valorile liberale într-o scurtă prezentare. De aceea, ne-am propus să punctăm aici doar cele mai importante aspecte, care sintetizează liberalismul, relevante pentru cineva care ia contact pentru prima dată cu această ideologie și în același timp repere stabile în concepția politică a PNL.
În mod tradițional se spune despre democrație că este „puterea poporului”, din grecescul demos – popor și kratos – putere. De fapt, democrația este o noțiune mult mai complexă, care presupune o serie de principii de funcționare, mecanisme și instituții. În fapt, poporul exercită puterea prin reprezentanți, pe care îi alege prin vot universal, liber exprimat. Democrațiile moderne sunt de tip reprezentativ, spre deosebire de democrațiile directe – forma consacrată în Grecia Antică unde cetățenii exercitau puterea în mod direct. Alegerile libere, corecte și desfășurate periodic constituie principala caracteristică a democrației. Ele presupun atât implicare în viața comunității și în procesul de decizie, cât și existența unei pluralități de opțiuni, diferite și chiar opuse, dintre care cetățenii sunt chemați să aleagă. Participarea și opoziția sunt astfel alte două trăsături fără de care nu există un sistem democratic.
Democrația este direct legată de „domnia legii”, principiu potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Liberalismul recunoaște faptul că indivizii se nasc cu trăsături, calități și caracteristici diferite, dar egalitatea lor se manifestă în sensul egalității în fața legii.
Din punctul de vedere al funcționării unui sistem democratic, separația puterilor în stat este esențială. Cele trei puteri în stat sunt: puterea legislativă (reprezentată de către Parlament), puterea executivă (reprezentată de guvern și de președinte) și puterea judecătorească (reprezentată de instanțe). Într-un regim democratic, între acestea există un mecanism de control și echilibru reciproc (check and ballance), menit să împiedice derapajele spre autoritarism, prevalența uneia asupra alteia sau imixtiunile în deciziile ce revin fiecăreia. Într-o democrație, Parlamentul reprezintă organismul reprezentativ suprem.
Domnia legii și separarea puterilor sunt fundamentele unui stat de drept. Întreaga acțiune politică a liberalilor este consacrată respectării acestor principii.
Liberalismul are în centrul său individul. Nu este vorba de o abordare de tip „egoist”, care exclude societatea sau interesul pentru binele comun. Dimpotrivă, liberalii consideră că fiecare individ trebuie să aibă șanse egale de a se dezvolta și afirma în societate pe măsura meritelor și abilităților sale. Libertatea este valoarea cea mai de preț a oricărui individ. Ideologia liberală plasează în centrul său preocuparea pentru garantarea și respectarea drepturilor și libertăților individuale. Libertatea de exprimare este în acest sens una dintre valorile cele mai importante într-o democrație, alături de dreptul fiecărui individ la fericire și prosperitate.
Dezvoltarea individului este direct legată de respectul pentru proprietatea acestuia. Doctrina liberală plasează în centrul ei proprietatea privată.
Din punct de vedere economic, liberalismul pledează pentru limitarea implicării statului în economie, considerând că acesta nu trebuie să intervină în mecanismele pieței, ci doar să asigure cadrul legal pentru desfășurarea unei competiții libere și corecte. De aici opțiunea liberalilor pentru reducerea fiscalității și încurajarea mediului privat. Liberalii pornesc, așadar, de la principiul non-intervenționismului, în contrast cu abordările de tip etatist sau centralist.
Liberalismul nu respinge însă responsabilitatea socială a statului și nici obligația acestuia de a asigura servicii publice de calitate în virtutea „contractului social” care există între stat și cetățean. Fiecare dintre cetățeni plătește taxe și impozite la stat, contribuții la sănătate, asigurări sociale, iar statul are datoria de furniza prestații sociale corecte, pe măsura acestor contribuții. În viziunea liberalilor, dezvoltarea societății presupune creșterea generală a prosperității și nivelului de trai.
Liberalii dedică un rol important în concepția lor economică și socială susținerii clasei de mijloc, care este segmentul cel mai dinamic și creator. Se spune despre clasa de mijloc că este motorul economiei, iar din punct de vedere social o clasă de mijloc puternică echivalează cu reducerea dezechilibrelor și polarizării extreme. Din punct de vedere politic, clasa de mijloc constituie baza democrației și sursa fundamentală a participării.
Liberalismul consideră că inițiativa, spiritul întreprinzător, antreprenoriatul trebuie încurajate și susținute, în așa fel încât fiecare individ să-și atingă potențialul.
Respectul pentru diversitate, pentru pluralitatea opiniilor, preocupărilor, opțiunilor, din toate punctele de vedere, este un alt fundament al liberalismului, care respinge abordările de tip conflictual și preferă dialogul și soluțiile consensuale. Atitudinea față de minorități dovedește gradul de maturizare democratică și modernizare al unei societăți, iar liberalismul presupune incluziune, nu marginalizare.
Liberalii consideră că fiecare individ trebuie să beneficieze de egalitate de șanse, indiferent de origini, mediul în care s-a născut, rasă, sex sau alte criterii de acest tip. Dezvoltarea individului și ascensiunea lui în societate ar trebui să fie legate de abilitățile, competențele și meritele fiecăruia.
Principiile Bunei Guvernări Liberale
(Consiliul Național al PNL – 4 aug. 2018)
Preambul:
- Pentru că statul minimal reprezintă un concept fundamental al liberalismului și un obiectiv esențial al Partidului Național Liberal odată cu preluarea guvernării;
- Pentru că evoluția post-decembristă a organizării statului a fost marcată de procese care s-au răsfrânt într-un mod negativ asupra vieții cetățenilor;
- Pentru că statul trebuie să fie în serviciul cetățenilor;
- Pentru că obiectivul politicilor publice ale administrației centrale și locale trebuie să fie calitatea vieții oamenilor;
- Pentru că modelul de succes al administrațiilor locale liberale este cel mai dinamic și viabil model administrativ, economic și social din România ultimelor decenii;
- Pentru că reformele economice liberale sunt singurele reforme care au dus la dezvoltarea și modernizarea României;
- Pentru că datoria statului este să apere drepturile individuale și libertățile cetățenilor săi, oriunde s-ar afla ei în lume;
- Pentru că Partidul Național Liberal apără și promovează drepturile și libertățile fundamentale ale omului, familia și țara, în spiritul valorilor naționale, democratice și euro-atlantice;
- Pentru că Partidul Național Liberal este singurul partid din România care poate realiza o integrare adevărată între tradiția națională și modernitatea europeană occidentală;
Intervenția statului trebuie limitată la sfera publică fără intruziuni abuzive în viața privată a cetățeanului sau în economie.
Autoritățile publice trebuie să intervină doar acolo unde libera inițiativă individuală nu poate oferi soluții.
Puterea publică se exercită doar pentru asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și apărarea intereselor colective naționale.
Principalele puteri ale statului trebuie să funcționeze în echilibru, în spirit de colaborare și să se autolimiteze la sfera proprie de competențe.
Trebuie prevenit și blocat orice abuz al uneia dintre puterile statului în raport cu celelalte.
Trebuie evitate derapajele de la democrația liberală ce pot fi generate de excesele puterii executive, de tirania majorității parlamentare sau de interpretarea discreționară a legilor.
Statul nu trebuie să fie deasupra propriilor cetățeni, ci în serviciul lor, fără discriminare, oriunde s-ar afla ei, în țară sau în străinătate.
Toate deciziile și politicile publice trebuie să servească interesului cetățenilor.
Funcționarea instituțiilor statului nu trebuie să fie un scop în sine, determinat de excesul birocratic, ci trebuie să răspundă unor nevoi justificate ale cetățenilor.
Aceleași reguli care se impun cetățeanului trebuie să fie respectate și de către instituțiile publice.
Autoritatea publică trebuie să fie sancționată și/sau amendată în același fel cu cetățeanul atunci când nu-și respectă obligațiile sau întârzie în îndeplinirea lor.
Toți cetățenii sunt egali în fața legii și nicio măsură legislativă sau administrativă nu poate fi discriminatorie.
Nicio măsură legislativă sau administrativă nu poate fi adoptată dacă nu garantează aceleași drepturi și responsabilități pentru toți cetățenii.
Indiferent de beneficiile pe care le-ar produce pentru o anumită categorie socială, sau mai multe, dacă o măsură legislativă sau administrativă nu produce aceleași efecte pentru toți cetățenii și pentru toate categoriile sociale nu poate fi promovată.
Legile trebuie adoptate exclusiv printr-o dezbatere amplă care să permită o previzionare a tuturor efectelor posibile astfel încât să se asigure că sunt adoptate cele mai adecvate măsuri pentru situațiile reglementate.
Este de preferat ca o lege să fie amplu dezbătută mai mult timp decât să fie adoptată într-o manieră rapidă și ulterior să necesite mai multe corecții și modificări legislative.
Utilizarea ordonanțelor de urgență de către Guvern trebuie limitată la situații excepționale și să prevadă posibilitatea reală de control a caracterului de urgență și/sau de neconstituționalitate.
Actele normative ale autorităților publice centrale și locale trebuie să fie cât mai simple, clare și cuprinzătoare pentru sectorul de reglementare avut în vedere astfel încât să fie redus numărul de acte normative și administrative de ordin secundar și terțiar necesar pentru aplicarea lor.
Actele normative și administrative trebuie anunțate anterior adoptării lor, să dispună de un timp necesar și suficient pentru dezbateri, să fie adoptate în procedură normală și să permită o perioadă rezonabilă de conformare și aplicare.
Inițiativele legislative care au parcurs o procedură normală de dezbatere și adoptare trebuie să rămână neschimbate timp de mai mulți ani și să nu fie modificate cel puțin pe durata mandatului de guvernare în timpul căruia au fost adoptate.
Dereglementare, simplificare, digitalizare
Este necesară o simplificare masivă a aparatului administrativ prin reducerea numărului ministere, a instituțiilor publice centrale și locale, eliminarea a numeroase agenții și autorități inutile de la nivel central, precum și desființarea instituțiilor deconcentrate de la nivel local etc.
Atributul de reglementare al autorităților publice trebuie limitat și se exercită doar în sfera sau domeniul de activitate unde regulile și normele sociale sunt insuficiente sau nu sunt suficient de puternice.
Autoritatea publică trebuie să evite excesul de reglementare și să simplifice propria funcționare și furnizarea serviciilor publice către cetățeni și companii.
Simplificarea actelor și regulilor administrative și digitalizarea serviciilor publice trebuie să fie o prioritate continuă a autorităților publice centrale și locale. Este necesară centralizarea electronică a informațiilor deținute de instituțiile publice pentru a facilita procesele de prelucrare a datelor, a îmbunătăți și simplifica accesul cetățenilor la serviciile publice.
Deciziile și politicile publice trebuie aduse cât mai aproape de cetățean pentru a răspunde cât mai bine nevoilor sale.
Autoritatea publică centrală poate să intervină doar acolo unde o poate face mai eficient decât administrația locală.
Descentralizarea puterilor și a responsabilităților la nivel local trebuie să fie proporțională cu o descentralizare a resurselor financiare și economice.
Redistribuirea resurselor naționale la nivel local trebuie să respecte principiul contributivității strict pe criterii administrative și teritoriale, fără criterii politice.
În ocuparea funcțiilor publice din administrația centrală și locală trebuie să primeze competențele profesionale și nu criteriile politice.
Ocuparea funcțiilor publice trebuie să se facă prin concurs în condiții de transparență și cu respectarea de criterii obiective.
Politizarea funcțiilor publice trebuie să se limiteze la funcțiile de demnitate publică.
Trebuie promovate politici de ocupare și formare profesională care să ducă la profesionalizarea funcționarilor publici și la recâștigarea demnității profesionale prin asigurarea unui parcurs de carieră transparent, previzibil și obiectiv.
Managementul companiilor de stat trebuie să respecte principiile guvernanței corporative, regulile și criteriile de eficiență în management.
Pentru ocuparea unei funcții publice trebuie respectate criteriile de integritate și moralitate.
Nu pot candida pentru ocuparea unei funcții publice persoanele cu probleme penale, aflate în conflict de interese și/sau în alte situații care le fac incompatibile cu funcția respectivă.
Deciziile administrației publice trebuie să fie bine fundamentate, dezbătute public și justificate prin studii de impact comprehensive.
În fundamentarea deciziilor publice, se vor analiza prin studii comparative cele mai bune practici existente în domeniu, aplicate în alte locuri din țară sau în alte țări.
Modelul de succes al multor administrații locale liberale, cel mai dinamic și viabil model administrativ, economic și social din România ultimelor decenii, trebuie extins și implementat la scara întregii Românii.
Deciziile și actele administrative poartă răspunderea personală a celor care le-au promovat și adoptat, aceștia putând fi sancționați legal în situații de abuz sau de îndeplinire defectuoasă a sarcinilor de serviciu.
Contribuabilii nu trebuie să plătească pentru deciziile unor deținători de putere publică care, prin îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, prejudiciază interesul privat sau public.
Trebuie promovate politicile publice inițiate de cetățeni și încurajată participarea lor realizarea politicilor publice.
Actele normative și administrative trebuie adoptate numai prin consultare publică, incluzându-i pe cei afectați de aplicarea deciziilor respective.
Guvernul și administrația nu trebuie să dețină monopolul aplicării politicilor publice. Sunt o serie de activități care se pot derula mult mai eficient în condițiile delegării și/sau externalizării anumitor atribuții și competențe către entități private.
Autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să asigure o transparență decizională maximă în procesul de adoptare și implementare a politicilor publice.
Transparența actului administrativ este obligatorie în toate etapele de adoptare și implementare a politicilor publice.
Autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să asigure transparența informațiilor privind activitatea curentă a instituțiilor și să răspundă prompt și suficient la orice solicitare de interes public.
Relația dintre cei mai importanți decidenți și grupuri active din societate care își propun să influențeze decizia publică trebuie să fie transparentă.
Politicile de redistribuire a resurselor publice trebuie să urmărească asigurarea bunei funcționări a instituțiilor publice și stimularea dezvoltării economice prin politici bugetare eficiente.
Politicile fiscale trebuie să lase cât mai mulți bani în economie pentru încurajarea inițiativelor economice individuale și a investițiilor private care să permită o dezvoltare economică la nivelul întregii societăți.
Veniturile autorităților publice provin din taxele și impozitele plătite de toți contribuabilii și trebuie folosite în avantajul tuturor cetățenilor, atât din economia privată cât și din sistemul public.
Resursele autorităților publice nu sunt resurse proprii și nu pot fi folosite în mod arbitrar și discreționar în scopuri personale sau politice.
Activele statului care nu sunt folosite sau sunt folosite în mod ineficient trebuie puse în valoare prin stimularea inițiativei private, în condiții transparente și concurențiale.
Politicile publice trebuie să respecte echilibrele economice și bugetare care pot asigura dezvoltare și prosperitate economică pentru toți cetățenii.
Politicile de redistribuire a resurselor publice trebuie să asigure un echilibru între cheltuielile publice și nivelul veniturilor statului.
Politicile bugetare trebuie să evite măsurile pro-ciclice și să urmărească reducerea deficitelor publice în perioade de creștere economică și folosirea unor astfel de mecanisme doar pentru pentru stimularea investițiilor publice și a creșterii economice în perioade de criză economică.
Politicile de cheltuire a banilor publici trebuie realizate în mod responsabil astfel încât să nu producă dezechilibre majore în economie (deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent, devalorizarea monedei naționale, inflație etc).
Politicile publice trebuie să promoveze o dezvoltare echilibrată a societății prin reducerea inechităților și inegalităților sociale și economice.
Trebuie promovate politici publice care să asigure o dezvoltare echilibrată între mediul urban și rural și între diferite regiuni ale României.
Sistemul public de asigurări sociale și de sănătate trebuie să respecte principiul contributivității și solidarității între generații.
Trebuie promovate sisteme alternative private de economisire și/sau asigurare socială sau medicală.
Ajutoarele sociale trebuie limitate la cazuri sociale individuale excepționale și nu trebuie acordate persoanelor capabile de muncă.
Trebuie promovat un sistem de deduceri fiscale care să încurajeze natalitatea și să sprijine familiile în creșterea copiilor și îngrijirea bătrânilor.
Resursele publice trebuie să fie folosite în mod responsabil astfel încât cheltuielile publice actuale să nu afecteze interesele generațiilor viitoare.
Nu trebuie promovate politici bugetare care sacrifică interesul generațiilor viitoare pentru creșterea unor cheltuieli sociale care nu pot fi susținute în prezent decât prin împrumuturi.
Politicile de îndatorare ale statului trebuie să vizeze finanțarea dezvoltării viitoare astfel încât generațiile următoare să nu fie obligate să plătească datoriile generațiilor anterioare decât dacă beneficiază de pe urma dezvoltării realizate.
Trebuie eliminate intervențiile arbitrare ale statului în economia privată.
Administrația publică centrală și locală nu trebuie să intervină și/sau să concureze economia privată.
Trebuie sprijinită dezvoltarea capitalului, încurajată libera inițiativă și promovată valoarea capitalului uman.
Trebuie promovate deducerile fiscale care să încurajeze libera inițiativă și investițiile în economie în locul subvențiilor și a ajutoarelor de stat.
Politica ajutoarelor de stat trebuie limitată exclusiv la situații economice și sociale excepționale.
Exploatarea resurselor naturale trebuie să se facă în condiții concurențiale cu respectarea principiilor unei dezvoltări durabile, în interesele comunităților locale și ale generațiilor viitoare.
Trebuie promovate modele de producție și consum durabile și evitată supraexploatarea resurselor naturale în condiții distructive pentru mediu și natură.
Politicile publice trebuie să stimuleze o creștere economică sustenabilă bazată pe creșterea valorii adăugate din economie ca urmare a investițiilor în productivitate și capital uman.
O creștere economică sănătoasă este generată de creșterea productivității și a competitivității produselor și serviciilor din economia națională.
Trebuie evitate politicile publice care stimulează artificial un consum care nu poate fi acoperit din oferta internă și care provoacă dezechilibre majore în economie prin creșterea importurilor și creșterea prețurilor.
Pentru o creștere economică solidă și durabilă trebuie stimulate investițiile private din economie și investițiile publice în infrastructură, creșterea productivității și a competitivității, creșterea exporturilor și stabilitatea prețurilor.
Legitimitatea actului de guvernare este limitată de mandatul primit din partea alegătorilor care vizează aplicarea strictă a programului de guvernare.
Nu pot fi promovate inițiative legislative cu impact major pentru societate care nu au fost anterior anunțate și dezbătute în societate și în privința cărora nu există o opțiune populară exprimată prin vot.
Când guvernarea devine ilegitimă trebuie create mecanisme eficiente pentru întoarcerea la votul popular prin alegeri electorale anticipate.
Politica externă a unei națiuni nu poate fi realizată în funcție de interesele de moment ale unui partid, aflat temporar la guvernare, ci trebuie să fie rezultatul unui consens național care să vizeze atingerea obiectivelor fundamentale prin prisma strategiei de politică externă.
Trebuie respectate cu fermitate angajamentele naționale privind statutul de membru al Uniunii Europene și NATO, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Trebuie promovată o Europă unită și puternică bazată pe valorile democrației, pe respectarea drepturilor și libertăților omului și pe domnia legii, prin integrarea valorilor și tradițiilor naționale cu cele ale modernității occidentale.
