În Uniunea Europeană, cu o populație de 446,7 milioane de locuitori, doar 5,3% nu sunt cetățeni ai UE. Aceasta înseamnă aproximativ 23,8 milioane de cetățeni non-UE, mulți dintre aceștia contribuind semnificativ la economiile noastre în sectoare esențiale precum serviciile de cazare și alimentație, construcțiile și îngrijirea personală. Cu toate acestea, discursul anti-imigrație, adesea populist și demagogic, nu trebuie să ne facă să tolerăm imigrația ilegală.

Nevoia de acțiuni concrete

Ca viitor europarlamentar, intenționez să pun presiune pe Comisia Europeană pentru a identifica, dezvolta și propune noi mijloace și soluții pentru prevenirea imigrației ilegale în Europa. Reformarea sistemului de migrație este crucială pentru a gestiona eficient fluxurile migratorii și pentru a asigura securitatea frontierelor noastre.

Reforma politicii Europene privind migrația

Anul acesta, europarlamentarii au adoptat o reformă majoră a politicii europene privind migrația. Aceasta este rezultatul unui compromis dificil pe un subiect care alimentează de mai mulți ani tensiunile și diviziunile între cele 27 de state membre. Reforma înăsprește controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar și stabilește un sistem de solidaritate între statele membre.

Cancelarul german Olaf Scholz a descris această reformă ca un „pas istoric necesar” care „limitează migrația ilegală și, în cele din urmă, relaxează țările care sunt afectate în mod deosebit”. Reforma introduce o „verificare” obligatorie a migranților care sosesc la frontierele UE, constând în înregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC. De asemenea, se prevede o „procedură la frontieră” pentru persoanele care, din punct de vedere statistic, au cele mai puține șanse de a li se acorda azil: acestea vor fi ținute în centre în timp ce cazurile lor sunt examinate într-un mod accelerat, cu scopul de a trimite mai rapid cazurile respinse.

Acorduri cu țările de origine și tranzit

Pe lângă această reformă, care se va aplica abia din 2026, UE multiplică acordurile cu țările de origine și de tranzit ale migranților, cum ar fi Tunisia, Mauritania și Egipt, pentru a încerca să reducă numărul de sosiri la frontierele sale. Aceste acorduri sunt esențiale pentru gestionarea fluxurilor migratorii și pentru asigurarea unei colaborări eficiente cu țările partenere.

Creșterea cererilor de azil și intrările ilegale

UE se confruntă cu o creștere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenției Europene pentru Azil. Intrările ilegale în UE sunt, de asemenea, în creștere, ajungând la 380.000 în 2023, conform Frontex. Aceste cifre subliniază necesitatea urgentă de a implementa reforme eficiente și de a asigura o gestionare riguroasă a frontierelor.

Implicațiile pentru România

România are o miză importantă în reformarea sistemului european de gestionare a migrației. Guvernul Austriei, principalul opozant al intrării României în spațiul Schengen, a avertizat de mai multe ori că nu va aproba intrarea României și Bulgariei câtă vreme sistemul european de migrație și azil nu este reformat. Este esențial ca România să fie parte activă a acestor reforme pentru a-și asigura locul în spațiul Schengen și pentru a contribui la securitatea frontierelor UE.

Concluzie

Gestionarea migrației ilegale este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Prin adoptarea unor reforme eficiente și prin colaborarea cu țările de origine și de tranzit, UE poate să îmbunătățească gestionarea fluxurilor migratorii și să asigure securitatea frontierelor. Ca viitor europarlamentar, voi susține aceste eforturi și voi lucra pentru a asigura că România își îndeplinește rolul său crucial în cadrul acestor reforme.

CMF 41240003

Distribuie acest articol, alege-ți platforma!