Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat închiderea Văii Oltului pentru o lună, începând cu 8 iulie și până pe 9 august, zilnic între orele 8 și 20. Această măsură a generat reacții puternice de nemulțumire în rândul transportatorilor și al cetățenilor care se confruntă deja cu dificultățile legate de spațiul Schengen.
Anunțul făcut pe 3 iulie de Sorin Grindeanu demonstrează o lipsă de planificare adecvată din partea Ministerului Transporturilor. Acordarea unui termen de doar cinci zile pentru pregătirea unei astfel de măsuri radicale este total insuficientă și reflectă o gestionare neglijentă a problemelor de infrastructură. Închiderea drumului era previzibilă și trebuia anunțată și planificată cu mult timp înainte.
Alternative neglijate
O soluție evidentă și practică, care ar fi redus impactul negativ, ar fi fost desfășurarea lucrărilor pe timp de noapte. Această practică este comună în multe țări și chiar și în România, în alte proiecte de infrastructură. Închiderea drumului pe timpul zilei va afecta grav transportatorii și locuitorii, perturbând activitățile zilnice și generând costuri suplimentare.
Închiderea Văii Oltului fără o consultare și comunicare adecvată va avea consecințe grave asupra economiei locale. Firmele din zonă, inclusiv stațiile de benzină, restaurantele și companiile de aprovizionare, vor trebui să își ajusteze activitatea pe termen scurt, implicând costuri suplimentare considerabile. Acest impact ar fi putut fi evitat printr-o abordare mai transparentă și mai bine planificată din partea autorităților.
Soluția feroviară: O opțiune viabilă
Închiderea DN7 ar fi putut fi gestionată mai bine prin utilizarea infrastructurii feroviare existente. Introducerea de trenuri suplimentare pe ruta Câineni-Sibiu ar fi redus semnificativ impactul asupra locuitorilor și transportatorilor. Cu o planificare și coordonare corespunzătoare, această soluție ar fi fost realizabilă și ar fi oferit o alternativă reală la închiderea drumului.
Solicit ministrului Sorin Grindeanu să renunțe la atitudinea arogantă și să inițieze consultări reale cu specialiștii din domeniu și cu comunitățile afectate.
Deciziile de o asemenea importanță trebuie comunicate din timp și trebuie luate în considerare toate alternativele posibile pentru a minimiza impactul negativ asupra cetățenilor.
Închiderea Văii Oltului este un exemplu clar de gestionare defectuoasă a infrastructurii rutiere din România. Lipsa de transparență, consultare și planificare adecvată reflectă o atitudine neglijentă față de nevoile cetățenilor.
Autoritățile trebuie să învețe din aceste greșeli și să adopte o abordare mai responsabilă și mai deschisă în gestionarea proiectelor de infrastructură în viitor.